» recenzii

Motto

"Lasa cititul, ca mai trebuie dale de pus pe trotuar!"-urla un maistru la un tanar. raspunsul:"pai, asta fac, pun dale". "Unde?". "Imi pavez drumul cu dale culturale", raspunse tanarul.
duminică, 31 ianuarie 2010

vand suflet proaspat renovat

Vând suflet proaspăt

Renovat la biserica

Din centru.

De acum, îngere,

Linistea va străpunge fiecare celulă

Până-n epicentru;

Sângele nu va mai fierbe

La fiecare atingere a laptelui

Izvor orgasmic.

Vând suflet proaspăt renovat

Şi sânii ei pictaţi în farmecul

Curcubeului mitic

Vor fi străini, pumnal

In inimă

Şi-n lacrimă.

Alungaserăm iluziile

Dormiserăm lângă glasul tău

Cu patimă.

Vând suflet proaspăt renovat

Grădina amintirii mi-e mormânt

Si crinii, si trandafirii s-au uscat.

Te voi uita, eu de dragoste flămând.

readmore »»

De azi, dis-de-dimineata, cerul are cu un inger in plus. Pe pamant, lacrimile isi fac loc, fiind un izvor nesecat. Cosmina ne-a parasit. A plecat asa cum a venit pe pamant. Slabita de puteri, tacuta, fara sa fi facut rau cuiva. Lacrimi pe fata, cazute din cer.

Dupa o lupta acerba contra mortii, moartea ne-a dovedit inca o data cat de neputinciosi suntem in fata ei. Nemernica de boala a tanguit hai-hui, in jurul ei, pana cand a secat corpul de puteri. Cosmina Paun a fost o luptatoarea … a luptat pentru ea, pentru mama sa si pentru cei din jurul ei. Au mai ramas doar lacrimi. Visele ei, dorintele ei si amintirea Cosminei, fata plina de viata, cu zambetul in obraz tot timpul. Un zambet care nu a parasit-o, nici macar in cele mai crunte chinuri.

Azi cerul are inca un inger. Din cer, lacrimile cad, tacute si smerite.

isabela iscru (fondatoarea proiectului Stelutele de marii si redactor click din inima pentru copii):

Au rămas doar zece întâmplări ciudate. Pisoiaş, ai luptat atât de bine şi frumos. Te iubeşte mama cu numărul 2. Drum bun printre stele, puiule. Dumnezeu să te aibă în grijă, că noi, oamenii, nu am reuşit.

Cosmina şi-a început călătoria nesfârşită azi, 26 ianuarie 2010, la ora 5.30.

***

Cosmina a plecat dintre noi in dimineata zilei de 26 ianuarie 2010.

Va multumesc tuturor celor care au fost alaturi de ea prin orice modalitate si au sprijinit-o in lunga si nedreapta lupta cu leucemia. Ce s-a intamplat cu Cosmina si ceea ce se va intampla cu multi oameni este un efect, dar cauzele trebuiesc identificate, discutate si indreptate, dar din pacate nu ne-am nascut in locul potrivit pentru asta.

Dumnezeu sa o ierte.



readmore »»

Funny how things change, people change.
It was enough to touch you
And you opened like a flower.
It was enough to kiss you
And you could just fly away.

Funny how people hurt you, they throw you away.
It’s not enough to say “I’m sorry”
‘Cause they’ll put you to suffer.
It’s not enough to be like they want to
‘Cause they’ll say you are not like them.

Funny how somebody comes to you with a heart wide open
And then all they say is “It was fun, but…”
Funny how all those buts end up with a broken heart.
And friends tell you to get over it
Funny how they forget that they could help you.

Failure of the world could be friends.
Friends that come to you and stand
With their look upon their face
And funny how they say “I love you” just after they lied to you.

Failure of the world could be parents.
Parents who get their children grounded for spending out the night
When they said it was ok to party.
Funny how contradiction persists.

Failure of the world could be a lover.
A lover who takes his sweeties hands in his
“Funny how I love you after all this time” he says.
A lover that looks in his girlfriends eyes and says
“Funny how you changed so much”.

Failure of the world could be a girl.
A girl small as a squirrel. That kinda girl who rocks your world.
Funny how she condemns herself so much
For things she wasn’t guilty of.
Funny how she crawls for things of her own.
Failure of the world could be me.
Me, for writing this poem.
Funny how guilty I feel.

Failure of the world could be you.
You, who are reading this and telling yourself
“What a failure YOU are”.
Funny how most of you never look in the mirror of the soul.
Funny how a soul can be so empty when it irradiates all this joy on his face.

It’s really funny how things go wrong just after they went very fine.

readmore »»
duminică, 24 ianuarie 2010

Povestea tangoului




S-a scris mereu, şi–o să se scrie,
El este pasiune, muzică şi poezie,
În Argentina s-a născut,
La Buenos Aires, istorie a făcut.

La sfârşitul secolului XIX,
În suburbii dădea bineţe,
Un tango simplu se năştea,
Bucurii, iubiri, tristeţi el exprima.

Parfum, atingere, mişcare,
Aşa-i tangoul, e visare,
E zâmbet cald într-o privire,
Sunt două inimi, e iubire.

Intimitate el creează,
Între cei doi ce îl dansează,
Deschideri în necunoscut,
Numai tangoul a făcut.

Tangoul e sinceritate,
Şi îl dansează cel ce poate,
Să fie astfel permanent,
Dând vieţii doar rafinament.

El e poveste de iubire,
Cei doi trăind cu fericire,
Dorinţă , emoţii, graţii
În tango , multe senzaţii.

E armonie în priviri,
E ironie în trăiri,
E nepăsare, eleganţă,
Când noi în tango prindem viaţă.

readmore »»
vineri, 22 ianuarie 2010

Titlul poeziei este primul vers

Iubita mea mă înşeală cu vântul,

fumează cu el aceeaşi ţigară,

o văd zilnic cu părul încâlcit

şi cămaşa răvăşită

ca după o noapte de tăvăleală;

iubita mea mă înşeală cu vântul.

eu sunt trist

sau… nu,

mă îmbăt des,

cânt la chitară

şi sriu poezii

fără înţeles.

şi… de-aia… din când în când

o înşel şi eu cu ploaia.

readmore »»
miercuri, 20 ianuarie 2010

La margine de drum, la margine de viaţă

Stau pe marginea drumului
Şi privesc cum trece viaţa încetul cu încetul.
Viaţa nu circulă niciodată cu viteză maximă,
În pofida senzaţiei acute că ne fuge de sub picioare
În anumite momente.
Am în spate un câmp de maci,
Mă arde roşul pe umeri
Dar nu mă ridic pentru a traversa pe partea cealaltă.
Cred că mi-e teamă să nu dea viaţa peste mine.
Aş încerca să fac autostopul,
Poate se îndură vreun şofer de viaţă
Şi mă invită în dreapta, pe locul mortului.
Renunţ la idee. Adevărul este că nu am chef
Să pun centură de singuranţă în propria existenţă.
M-aş simţi legat, incapabil să sar din mers dacă ar fi cazul.
Să sari din propria viaţă?
De unde ţi-a mai venit şi ideea asta?
Uite că mi-a venit, o idee ca oricare alta.
Peste drum,
Fata Morgana se vălureşte galben în lanul de grâu,
Chemându-mă să înot până la epuizare
Pentru a mă prăbuşi la pământ stors de vlagă.
Arsura macilor este, însă, mult mai puternică.
Mă ridic, îmi scutur de pe haine praful ridicat
De vieţile care trec prin faţa mea
Şi mă tăvălesc în roşu trimiţând hohot nestăvilit
Către iluzia de dincolo…

Cristian LISANDRU

readmore »»
marți, 19 ianuarie 2010

Un singur trup

Am sfâşiat cu dinţii veşmânt de complexe,
Răstignindu-ţi trecutul în urma unui proces
La care Pilat din Pont nu a avut acces.
Ni s-a desfăşurat sub ochii uimiţi
O lume nouă, pregătită să observe pădurea
Din spatele copacilor ce blocau altădată
Până şi gândurile,
Apoi am desenat cu paşii noştri trasee sentimentale
Ale căror puncte de reper au devenit
Dorurile, patimile şi păcatele redefinite.
Ne-am tăvălit prin iarbă necălcată,
Iubindu-ne sălbatec sub lumina lunii
Care picta cu rază argintie un bodypainting selenar
Pe sânii tăi rotunzi cu stele-n centru,
Iar eu am învăţat cum să nu fiu gelos
Şi să gust opera de artă ajutat de buzele crăpate.
Şiroia dragostea peste trupurile goale,
Ca un izvor smintit aflat în căutarea râului salvator,
În vreme ce pictorul celest şi-a strâns pensulele
Cu fir din coadă de cometă
Şi s-a retras discret în spatele unei perdele noroase.
Rămaşi amândoi, într-o lume nouă, pe pat de iarbă necălcată,
Ne-am făcut din nou un singur trup,
Învelindu-ne cu întunericul
De la începuturile lumii…

Cristian LISANDRU

readmore »»

Personajul principal al romanului "Amour de Jour. Zambete gri" este insusi Amour de Jour.
Denumirea de Amour de Jour se trage dintr-o franceza mai scurta si mai agramata pe care o posed. Inseamna iubire de o zi, adica asa au fost mereu iubirile sale. Dar nu pentru o fata, ci pentru ceea ce ii oferea ea. Amour de Jour vazut de dincolo de usile inchise este o persoana absolut normal, cu mici exceptii:

  • s-a simtit de multe ori mai singur ca niciodata desi se afla inconjurat de zeci de oameni;
  • Amour de Jour nu a avut o iubita pe care sa o iubeasca, din pacate. El s-a facut recunoscut pentru faptul ca il interesa sexul, nu dragostea; banii ei, nu fericirea; alcoolul, tutunul si drogurile, ci nu sanatatea;
  • Amour de Jour poate fi dat ca exemplu negativ.
  • De la o perioada se culca tot mai plictisit si se intreaba daca faptul ca mai are o viata in fata este doar o consolare sau o pedeapsa;
  • In prezent Amour de Jour stie ca banii nu aduc fericire, dar inca nu a scapat de ei si ii tine in cont in continuare. Asta deocamdata.
  • Amour de Jour are doar prieteni falsi. Si multe fete in jurul lui. Care mai de care mai fitoase, mai cu bani si mai frumoase. Daca sta bine si se gandeste, Amor de Jour concluzioneaza ca nu are prieteni, ci doar amice.
  • Amour de Jour are de gand sa dezvaluie toate peripetiile, aventurile, paturile si ce se intampla cu el in prezent.

readmore »»


Titanic - Himn To The Sea



Motto: "AM SA SCRIU UN ROMAN SI UN VOLUM DE POEZII (20 LA NUMAR) INTR-UN MOD JALNIC, SUFICIENT DE PROASTE, PATETICE, PE CARE O SA LE PUBLIC, IAR VOI VETI RADE LA INCEPUT PT CA APOI SA PLANGETI DE CIUDA CA NU LE-ATI SCRIS VOI" - Bogdan Barbieru, la primirea premiul doi, pentru poezie, la un concurs literar in 2005.

Am de gand ca in cazul acestui proiect sau pe blogul meu "Hobbitia Land" sa ma apuc sa ma tin de promisiunea facuta acum patru (sau cinci?) ani, adica cea de mai sus. In concret, romanul se va numi Amour de jour. Zambete gri. Va fi un roman cu tenta erotica, dar cu accente psihologice destul de puternice. Voi incerca sa scriu cat de prost pot eu sa scriu proza. Vreau ca acest roman sa fie cel mai prost cu putinta, sa aduca cele mai mari critici, care sa ma desfiinteze ca autor erotic. Paradoxal, in ciuda publicitatii negative, numarul de exemplare vandute va creste proportional cu numarul de recenzii.
In ce categorie va fi incadrat romanul?, ma intrebase unul din public, acum patru (sau 5?) ani. Nu i-am raspuns, l-am injurat printre dinti pentru ca intrerupea din cel mai original discurs spus vreodata la acel concurs. acum pot sa raspund: 34,5% erotic, 5,5% cu accente in viata mea, 23% psihologic, 7% din viata unei ei, iar restul jurnal. Tocmai de asta tin sa precizez ca, exceptand cele 12 procente de real, romanul este numai fictiune, personaje sunt fictive, chiar daca pe alaturi va parea un roman suprerealist - asta din cauza ca sunt alea 23 % de psiho. De asemenea, nu l-am scris, nu am nici macar o pagina scrisa, iar cand voi scrie ceva voi scrie direct pe blog. Dar inainte de asta fragmentele vor fi publicate si intr-un ziar local, din sudul tarii, tocmai din pricina drepturilor de autor. Adica, daca mai gasesc asta pe vreun blog ... pac la tribunal, si lasati-ma sa scriu cat mai prost cu putinta.
PS: daca vor accepta, criticii mei - aia primii - vor fi Oana Stoica Mujea, Lucia Verona si Gabriela
PS2: Ma repet, voi scrie cat mai prost si mai patetic.

readmore »»

Eu nu te urmăresc cu ochi de vultur
Din înalturi
Şi nici nu te ţin ferecată,
Ascunsă privirilor indiscrete.
Nu am provocat pe nimeni la duel,
Iar excesele verbale survenite pe fondul
Orgoliului masculin
Picură stropii amari ai dezamăgirii
Indusă de propriile temeri.
Nu am pornit în călătorie lungă,
Spre a sustrage luna înfiptă în cerul tomnatec
Şi nici nu mi-am ascuţit spada
Atunci când tu răsuceşti fuior de vise
În miez de noapte.
Pur şi simplu te iubesc absolut normal.
Există o normalitate a iubirii?
Bineînţeles.
Este acea stare sentimentală de bine
În care promisiunile nu-şi mai au locul,
Iar partenerii se privesc în ochi
Şi conştientizează instantaneu
Reciprocitatea iubirii.
Totuşi,
Chiar dacă nu voi provoca pe nimeni la duel
Şi nici nu-mi voi ascuţi spada virtuală,
Îţi voi cânta pe strune de suflet
O baladă,
Apoi voi declara închise
Turnirurile prezente sau viitoare.
Neluat de nimeni în seamă,
Mă voi declara nebun de tine,
Transformându-te pentru totdeauna
În cămaşa mea de forţă...

readmore »»

Am ajuns la un numar de 12 membri. Proiectul Dale culturale creste nu cantitativ, ci mai ales din punct de vedere calitativ. Alaturi de noi s-au alaturat intre timp si scriitori consacrati, care au obtinut celebritatea literara prin munca. Astfel, printre membrii care sustin si ajuta la cresterea acestui proiect sunt si:
- scriitoare Lucia Verona, autoare a numeroase volume, precum "Labirint obligatoriu", "Fara canguri" sau "Don Juan si ceilalti".
- traducatoarea si scriitoarea Ana-Veronica Mircea (vero), care desi ni s-a alaturat, de abia dupa 15 martie va putea contribui cu materiale
- scriitoarea Oana Stoica Mujea, autoare a mai multor volume fantasy si politiste, printre care si trilogia "Dinastiile"

Desigur nu trebuie sa fie uitati si cristian Lisandru, geanina Codita, Horactiu pusca, Anca (Ake) , tavi pelin si marius stefan aldea

readmore »»
duminică, 17 ianuarie 2010

TU DUIOASA MEA COMOARA!

Noroc pierdut,duioasa mea mea comoara,
Doar sa te scoli,sa-ti scuturi parul ud!
Deschide-ti ochii limperzi ce-au tacut
In cel mai gingas zvon de primavara!

readmore »»

Mon cher, eu mă declar mişel
eu mă declar un don juan cu act
un derbedeu politicos stricat
cu-n ceas Seiko-n pieptul spart
care-mi rage ba tic ba tac.

Mon cher, eu le-am fumat pe toate,
Zeiţe, poetese, curve, şteoarfe
Toate le-am tăvălit duhnind banal
A poezie de canal

Şi le-am stors scrâşnind din dinţi, din oase
De tot ce-aveau amar şi miere,
Am sfâşiat fuste soioase
Până-mi făceau infarct caii putere..

De-aceea-ţi scriu, să ştii şi tu
Cât mult de da zace-ntr-un nu
Scăpat din gura de femeie;
Din sfârcuri şapte curcubeie
Din pulpe ude lacrimi crude
Din glezne – paişpe vieţi de bezne
Din mijlocul tras prin inele
Se zbat pe jar ţicănci pantere

Mon cher, ochiul sculptat de pleoape
Oarbe
Şi gene cu rimel troiene –
Ochiul ei pişe ploi mioape,
Ploi de toamnă,
v-a căzut frunza pe gânduri, Eva, doamnă.!.

De aceea-ţi zic mon cher lichea,
muşc-o de sfârcul decăzut în stea
căci ce ar fi femeia fără ţâţa ei
din care curge toamna ceai călâi de tei.

P.S: Şi spune-i aşa când vrei s-o-nebuneşti:
a venit un nor la mine
să îmi plouă despre tine.

Mon cher, eu mă declar mişel – poveşti!

readmore »»
sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Într-o dimineaţă




Într-o dimineaţă m-am trezit pustie ca o
fântână secată. Ghizdurile nu mai adulmecau
din adâncul întunecat mireasma de limpede
şi nici cumpăna nu mai gemea sub dulcea povară.
Un pumn de nisip - atât mai făgăduia fântâna.

Nu mă mai priviţi ochi şi guri de copii!
Singurătatea nu începe când copiii
cresc mari şi se duc, ci când nu mai ai ce le da.
Nu mă mai privi nici tu, prietene,
neputinţa mă arde ca o goliciune.

Unde-mi sunt stropii sonori, unde sunt ?
Imbiaţi trecătorii:"beţi, o beţi oameni şi ierburi"
beţi cu capetele răsturnate şi înghiţituri nesătule,
cufundaţi-vă chipul în vadră.

Găleata zdreleşte, scrâşnind stins, piatra seacă.

Dar deodată-ngheţaţi: fântâna
se smulge din sine spărgând cu putere
ghizd dupa ghizd şi, sprijinindu-se
în furcă, iese şchiopătând din curte.

De ce-ţi ridici către cer ostenitele ramuri,
salcie nemângâiată? Mă duc după apă !
O oglindă mă duc să-ţi aduc! Moartea
s-a dus dupa viaţă ! Şi ori
mă întorc risipind stropi în jur, ori
nu mă mai întorc.

readmore »»

Privesc stingher a sufletului fereastră,
Inundat de lumina ce vrea să mă orbească,
Timid ne-apropiem ca doi străini,
Deschizi fereastra sufletului prin cele două mâini.
Lumina ce pătrunde este salvarea mea,
Sunt dornic de căldura ce astăzi mi-o va da,
Pătrund tot mai adânc în suflet cu privirea,
Un deget desenează  zâmbind ce-i fericirea.
Alt deget pune amprenta pe-o rază dantelată
Ce-mprăştie iubire către o lume-ntreagă.
Trei degete în aer salută ceruri crude
Ce caută în suflet un lac să se scufunde,
Sunt ceruri fragede, prea dornice de viaţă
Şi nori senini de gânduri cu poftă mă răsfaţă.





Te iert că ai pătruns atât de-adânc în suflet
Şi ai  rugat un nor să-mi dăruiasc-un cântec,
Un cântec de iubire, un cântec despre viaţă
Şi despre tot ce vede pe-a sufletului faţă.
O faţă fără riduri cu gura voluptosă
Ce-ntreabă tot mai des ce gânduri te apasă,
Iar ochii verzi ai sufletului tău
Mă strâng în braţe cu forţa unui zeu.
Sunt două mâini ce-mi povestesc mereu
Despre înţelepciune, dragoste şi eu
Un eu ce caută privind nemărginirea
Un sentiment intens şi pur cum e IUBIREA.

readmore »»



Pana cand moartea va va desparti”. Un dicton care pentru unii au fost lege. Fie ca a fost un Romeo sau o Julieta,fie un Tristan si o Isolda. Povesti de iubire, cu final trist sau fericit, au facut inconjurul lumii si au fost un alt exemplu celebru pentru un alt cuplu. Dragostea i-a unit, insa tot alte pasiuni i-au despartit. Dar nu au incetat vreodata sa se iubeasca. Dragostea i-au legat pan’ la moarte, iar prin intermediul povestii de iubiri actorii din propria lor telenovela au devenit nemuritori.
De departe, cel mai elocvent exemplu romanesc este Mihai Eminescu si Veronica Micle. O dragoste cu urcusuri si coborari, care a facut inconjurul lumii, presarata cu zeci de ingrediente romantice. Dragostea au trait-o intens, sentimentele lor nu se pot descrie. Ne-a ramas ca marturie decat scrisorile dintre ei. Eminescu a murit, la doua luni Veronica s-a sinucis, nemaiputand sa indure dorul de Emir, cum ii spunea ea scumpului ei Eminescu.

readmore »»

Eu nu-s făcută pentru lumea asta

Şi parcă nimic nu mă mai îmbie.

Nici vinul, nici pâinea şi nici tămâia

Nu ne mai sfinţesc al nostru trup,

Căci umblăm cu-n singur grup

Şi credem că-mpărţim aceleaşi vise

Până când avem nevoie şi nu găsim decât uşi închise.

Nici tinerii nu mai sunt ce erau odată

Şi dragoste şi ură, toate-s împachetate

Puse pe mai multe rafturi şi de molii-s mâncate,

În pudoare păstrate, căci le poţi avea pe săturate.

Parcă nici moşnegii nu mai sunt ‘ţelepţi ca altădat’

Şi nici copiii nu mai joacă jocurile de’odat’.

Acum au şoareci şi cidiuri; se împuşcă şi le strică…

A lor imaginaţie se infectează... şi toţi adulţii spun

“Ce mai contează?”

“E lumea-aşa cum e şi toţi suntem la fel”.

Dar nimeni nu mai încearcă să difere printr-o pată

Măcar să spere ori să viseze ori pe noi să ne distreze.

E atât de crudă lumea

Şi ne duce-n loturi de războaie,

Că nici aerul curat nu ne mai îmbie

Căci de gândim un pic el nici nu mai există.

Medităm asupra lumii, dar nu vedem că suferă.

Oferim soluţii, dar nimeni nu se-ncumetă

Să-ncerce măcar cu-o poezie

Speranţa-n noi s-o mai învie.

readmore »»

Ne închidem în case

necunoscând ce e tăcerea

îmbătaţi de mirosul toamnei

mai înţepat ca berea ...

topim cuvinte goale

pictate în caiete

neştiute de toţi şi toate

cum multiplicăm regrete

În vechiul sertar ne sunt pastrate

Sentimente şi favoruri

Divorţează de minem inimă

Sunt pregătit sa joc in alte roluri

Gust din toamnă doar ultima cană

Presărată lin cu frunze

Lăsând stropii de iubire

Să se prelingă pe buze


Lasă-mă să-ţi fiu zeu suprem

Arătându-ţi adevărul

Fii tu Eva şi-n revers

Să te ispitesc cu mărul

Poposit la tine-n braţe

Ca pasager trecut prin viaţă

Te invit la dansul, în tăcerea

Unor acorduri de romanţă

Să ne balansăm iubirea

Neglijând orice suflare

Cerşători în trenul făr’de gară

Care ne va pierde-n zare.

poezia poate fi citita si aici

readmore »»
joi, 14 ianuarie 2010

iubirea ca un cantec trist


trebuie sa stii - u have to know - florin chilian

Cântec trist, sunet de aramă,
acordul tău - zumzet de chitară
nu-i nici coşmar, e doar teamă,
nu-i viitor, doar piatră funerară.

Cântec trist purtat pe vânt şi nor
jeleşti amar iubirea cea de-o vară
povara e prea aspră, dar zbori ...
nu-i viitor, doar piatră funerară.

Şi de atâtea haine ploi
nu ochii mei, ai tăi o să mă doară
şi-amoru...
Nu-i viitor, doar piatră funerară

readmore »»

În încercarea de a obţine viaţa veşnică,

Unii oameni au căutat elixirul tinereţii...

Au amestecat diferite ingrediente, au pus suflet în eprubete,

Şi-au ars emoţiile adolescentine deasupra spirtierei

Şi, pentru a nu mai observa în fiecare zi

Chipurile ridate, au spart oglinzile...

Visători pragmatici – şi nu este o contradicţie în termeni

Au cernut nisipul plajelor de-a lungul unei vieţi,

Visând să producă aur,

Însă au constatat de fiecare dată

Că au devenit săraci de zile, din cauza timpului pierdut...

Nu încerc să rămân tânăr

Şi nici nu doresc

Ca nisipul călcat de paşii tăi

Să se transforme în aur...

Sunt îmbătrânit de gânduri

Şi întinerit cotidian de zâmbetul tău.

Nu doresc clinchet de lingouri

Fiindcă râsul tău cristalin

Mă îmbogăţeşte permanent cu linişte interioară.

Iubito, cred că au tânjit după viaţa veşnică doar oamenii

Care s-au iubit prea mult pe ei înşişi.

Şi mai cred că doritorii de averi incomensurabile

Au plătit tributul lor sentimentelor

Date prea uşor la o parte...

În consecinţă, beau un pahar cu vin,

La ceas de taină şi de seară,

Savurând mulţumirea deplină

Şi certitudinea că nu am nevoie

Nici de tinereţe fără bătrâneţe

Şi nici de aur...


Cristian LISANDRU

readmore »»

Cum il poti sustine. Simplu. ori prin ideea de banner exchange sau link exchange sau prin a adauga in blogul tau bannerul nostru. Sustine, fii poartener al miscarii Dale Culturale.
mai jos sunt codurile hmtl ale bannerelor noastre


Marimea 250x200
BannerFans.com




150x150
BannerFans.com



400x100
BannerFans.com



120x240
BannerFans.com

readmore »»

Cum poti fi autor pe Dale culturale. Simplu. Lasa-ne un comentariu cu adresa ta mail si dorinta ta, insa pentru a deveni membru trebuie sa ai putin talent scriitoricesc sau sa fii sustinator al elementelor culturale. Chiar daca va fi atinsa limita de 100 de autori, materialul tau tot va fi publicat de catre unul dintre administratorii site-ului, cu mentiunea ca articolul este scris de tine

readmore »»

"dale culturale" isi propune sa promoveze valorile artistice si ecologice. Numarul de autori care vor posta aici va fi de maxim 100 de autori, debutanti sau consacrati. Acestia vor posta lucrari literare, despre ecologie si comentarii (cronici) despre operele autorilor consacrati. De asemenea se va promova cartile autorilor de pe acest blog

readmore »»

stats


autor Oana Stoica Mujea, Editura Tritonic

avertisment

Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare, independent de valoarea si destinatia lor. Prin urmare, toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Preluarea integrala sau partiala si publicarea lor fara acordul autorului este interzisa. Punerea la dispozitia publicului, inclusiv prin internet sau prin alte retele de calculatoare, fara consimtamantul titularilor de drepturi, a operelor sau a produselor purtatoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale fabricantilor de baze de date ori a copiilor acestora, indiferent de suport, intra sub incidenta art. 139, indice 8 si constituie infractiune.