Privesc stingher a sufletului fereastră,
Inundat de lumina ce vrea să mă orbească,
Timid ne-apropiem ca doi străini,
Deschizi fereastra sufletului prin cele două mâini.
Lumina ce pătrunde este salvarea mea,
Sunt dornic de căldura ce astăzi mi-o va da,
Pătrund tot mai adânc în suflet cu privirea,
Un deget desenează zâmbind ce-i fericirea.
Alt deget pune amprenta pe-o rază dantelată
Ce-mprăştie iubire către o lume-ntreagă.
Trei degete în aer salută ceruri crude
Ce caută în suflet un lac să se scufunde,
Sunt ceruri fragede, prea dornice de viaţă
Şi nori senini de gânduri cu poftă mă răsfaţă.
Te iert că ai pătruns atât de-adânc în suflet
Şi ai rugat un nor să-mi dăruiasc-un cântec,
Un cântec de iubire, un cântec despre viaţă
Şi despre tot ce vede pe-a sufletului faţă.
O faţă fără riduri cu gura voluptosă
Ce-ntreabă tot mai des ce gânduri te apasă,
Iar ochii verzi ai sufletului tău
Mă strâng în braţe cu forţa unui zeu.
Sunt două mâini ce-mi povestesc mereu
Despre înţelepciune, dragoste şi eu
Un eu ce caută privind nemărginirea
Un sentiment intens şi pur cum e IUBIREA.
2 comentarii:
Iubirea mea, mă bucur să te regăsesc şi în această casă literară în care gazda este deosebit de primitoare... La bună recitire, iubire!
Mulţumesc pentru gânduri, minune de om.
Mlţumesc şi gazdei pentru invitaţie.
Trimiteți un comentariu