>> Ne gasiti pe www.proliteratura.eu

Vând suflet proaspăt

Renovat la biserica

Din centru.

De acum, îngere,

Linistea va străpunge fiecare celulă

Până-n epicentru;

Sângele nu va mai fierbe

La fiecare atingere a laptelui

Izvor orgasmic.

Vând suflet proaspăt renovat

Şi sânii ei pictaţi în farmecul

Curcubeului mitic

Vor fi străini, pumnal

In inimă

Şi-n lacrimă.

Alungaserăm iluziile

Dormiserăm lângă glasul tău

Cu patimă.

Vând suflet proaspăt renovat

Grădina amintirii mi-e mormânt

Si crinii, si trandafirii s-au uscat.

Te voi uita, eu de dragoste flămând.

readmore »»

De azi, dis-de-dimineata, cerul are cu un inger in plus. Pe pamant, lacrimile isi fac loc, fiind un izvor nesecat. Cosmina ne-a parasit. A plecat asa cum a venit pe pamant. Slabita de puteri, tacuta, fara sa fi facut rau cuiva. Lacrimi pe fata, cazute din cer.

Dupa o lupta acerba contra mortii, moartea ne-a dovedit inca o data cat de neputinciosi suntem in fata ei. Nemernica de boala a tanguit hai-hui, in jurul ei, pana cand a secat corpul de puteri. Cosmina Paun a fost o luptatoarea … a luptat pentru ea, pentru mama sa si pentru cei din jurul ei. Au mai ramas doar lacrimi. Visele ei, dorintele ei si amintirea Cosminei, fata plina de viata, cu zambetul in obraz tot timpul. Un zambet care nu a parasit-o, nici macar in cele mai crunte chinuri.

Azi cerul are inca un inger. Din cer, lacrimile cad, tacute si smerite.

isabela iscru (fondatoarea proiectului Stelutele de marii si redactor click din inima pentru copii):

Au rămas doar zece întâmplări ciudate. Pisoiaş, ai luptat atât de bine şi frumos. Te iubeşte mama cu numărul 2. Drum bun printre stele, puiule. Dumnezeu să te aibă în grijă, că noi, oamenii, nu am reuşit.

Cosmina şi-a început călătoria nesfârşită azi, 26 ianuarie 2010, la ora 5.30.

***

Cosmina a plecat dintre noi in dimineata zilei de 26 ianuarie 2010.

Va multumesc tuturor celor care au fost alaturi de ea prin orice modalitate si au sprijinit-o in lunga si nedreapta lupta cu leucemia. Ce s-a intamplat cu Cosmina si ceea ce se va intampla cu multi oameni este un efect, dar cauzele trebuiesc identificate, discutate si indreptate, dar din pacate nu ne-am nascut in locul potrivit pentru asta.

Dumnezeu sa o ierte.

readmore »»

Funny how things change, people change.
It was enough to touch you
And you opened like a flower.
It was enough to kiss you
And you could just fly away.

Funny how people hurt you, they throw you away.
It’s not enough to say “I’m sorry”
‘Cause they’ll put you to suffer.
It’s not enough to be like they want to
‘Cause they’ll say you are not like them.

Funny how somebody comes to you with a heart wide open
And then all they say is “It was fun, but…”
Funny how all those buts end up with a broken heart.
And friends tell you to get over it
Funny how they forget that they could help you.

Failure of the world could be friends.
Friends that come to you and stand
With their look upon their face
And funny how they say “I love you” just after they lied to you.

Failure of the world could be parents.
Parents who get their children grounded for spending out the night
When they said it was ok to party.
Funny how contradiction persists.

Failure of the world could be a lover.
A lover who takes his sweeties hands in his
“Funny how I love you after all this time” he says.
A lover that looks in his girlfriends eyes and says
“Funny how you changed so much”.

Failure of the world could be a girl.
A girl small as a squirrel. That kinda girl who rocks your world.
Funny how she condemns herself so much
For things she wasn’t guilty of.
Funny how she crawls for things of her own.
Failure of the world could be me.
Me, for writing this poem.
Funny how guilty I feel.

Failure of the world could be you.
You, who are reading this and telling yourself
“What a failure YOU are”.
Funny how most of you never look in the mirror of the soul.
Funny how a soul can be so empty when it irradiates all this joy on his face.

It’s really funny how things go wrong just after they went very fine.

readmore »»

S-a scris mereu, şi–o să se scrie,
El este pasiune, muzică şi poezie,
În Argentina s-a născut,
La Buenos Aires, istorie a făcut.

La sfârşitul secolului XIX,
În suburbii dădea bineţe,
Un tango simplu se năştea,
Bucurii, iubiri, tristeţi el exprima.

Parfum, atingere, mişcare,
Aşa-i tangoul, e visare,
E zâmbet cald într-o privire,
Sunt două inimi, e iubire.

Intimitate el creează,
Între cei doi ce îl dansează,
Deschideri în necunoscut,
Numai tangoul a făcut.

Tangoul e sinceritate,
Şi îl dansează cel ce poate,
Să fie astfel permanent,
Dând vieţii doar rafinament.

El e poveste de iubire,
Cei doi trăind cu fericire,
Dorinţă , emoţii, graţii
În tango , multe senzaţii.

E armonie în priviri,
E ironie în trăiri,
E nepăsare, eleganţă,
Când noi în tango prindem viaţă.

readmore »»

Iubita mea mă înşeală cu vântul,

fumează cu el aceeaşi ţigară,

o văd zilnic cu părul încâlcit

şi cămaşa răvăşită

ca după o noapte de tăvăleală;

iubita mea mă înşeală cu vântul.

eu sunt trist

sau… nu,

mă îmbăt des,

cânt la chitară

şi sriu poezii

fără înţeles.

şi… de-aia… din când în când

o înşel şi eu cu ploaia.

readmore »»